Mit: românii sunt un popor poliglot

Realitate: numai 10% dintre români declară că cunosc bine sau foarte bine o limbă străină

Un comunicat de presă al Eurostat lansat cu ocazia Zilei Europene a Limbilor relevă faptul că România se numără printre statele cu cele mai mici procente de vorbitori de limbi străine din Uniunea Europeană. La nivelul UE, aproximativ 30% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani declară că vorbesc bine (16%) sau foarte bine (13%) o limbă străină. În timp ce 55% dintre letoni, 45% dintre sloveni şi 44% dintre slovaci se declară foarte buni cunoscători ai unei limbi străine, numai 5,2% dintre români au declarat acelaşi lucru, această valoare fiind “depăşită” doar de francezi (5,1%). Printre statele codaşe la acest capitol se mai numără şi Italia (6,0%), Polonia (6,2%), Bulgaria (6,5%), Regatul Unit (7,4%) şi Republica Cehia (7,5%). Poligloţii europeni sunt nordicii, slovenii, belgienii, estonienii şi slovacii, conform sondajului.

Rezultatele sondajului Eurostat sunt surprinzător de dezamăgitoare pentru români şi la celelalte capitolele: 5,2% dintre adulţii români consideră că cunosc o limbă străină la nivel avansat, 4,9% îşi autoevaluează cunoştinţele ca fiind bune (comparativ cu media europeană de 15,9%), 14,3% ca fiind elementare (media europeană fiind de 29,6%), iar 75% dintre români declară că nu cunosc nicio limbă străină (una dintre cele mai ridicate valori din UE comparativ cu media europeană de 38,3%). Percepţia tradiţională de popor poliglot a românilor a fost oare vreodată conformă realităţii? Se pare că nu, deoarece acelaşi sondaj arată că numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 25-34 de ani care cunosc foarte bine o limbă străină este de patru ori mai mare decât numărul poligloţilor din grupa de vârstă 55-64 de ani. Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât România se numără printre statele în care se pune un accent deosebit pe studiul limbilor străine la toate nivelurile educaţionale, 83% dintre liceenii români studiind două limbi străine, procentaje devansate doar de Finlanda şi Olanda. Vârsta de la care se începe studiul obligatoriu al primei limbi străine şi introducerea celei de a doua limbi străine este din ce în ce mai mică şi în România, reflectând priorităţile Uniunii, stabilite în cadrul reuniunii Consiliului European de la Barcelona în 2002. Singurul capitol la care românii excelează este diferenţa foarte mare dintre numărul de poligloţi tineri şi bătrâni (la nivelul UE diferenţa este de două ori mai mică). Putem trage speranţa că viitorul va aduce îmbunătăţiri la acest capitol?

Mit: românii sunt un popor francofon

Realitate: cea mai vorbită limbă străină în România este engleza

Aproape 19% dintre români au declarat că cunosc limba engleză, 12,8% limba franceză, 3,5% limba rusă, 2,4% limba germană şi 0,8% limba spaniolă. Cele mai vorbite limbi străine la nivelul UE sunt engleza (aproximativ 60%), germana (în special în Norvegia, Danemarca şi Slovenia), rusa (în special în ţările est-europene şi în statele baltice), franceza (aproximativ 12% dintre europeni) şi spaniola (4%). Sondajul Eurostat reprezintă un veritabil dezastru pentru limba franceză care este devansată în preferinţele cetăţenilor europeni nu numai de engleză, ci şi de germană şi, mai nou, de rusă.

Cifrele aduc o lovitură dură în orgoliul românilor, după cum se poate observa din reacţiile cititorilor la unul dintre puţinele articole din presă care au luat în discuţie acest sondaj puţin favorabil. Acesta este primul studiu Eurostat care prezintă date concrete, la nivelul anului 2007, legate de proporţia de români cunoscători ai uneia sau mai multor limbi străine, sondajele Eurostat anterioare necuprizând date privind România. Încep oare să se destrame impresiile greşite şi confortabile cu care au fost românii hrăniţi, în Epoca de Aur, despre “capitaliştii inculţi”? Să fie oare vorba de o corecţie a percepţiilor ca urmare a confruntării cu realitatea europeană şi a contactului direct cu alte culturi şi popoare? Încep oare românii să înţeleagă ce înseamnă cu adevărat cunoaşterea “la perfecţie” a unei limbi străine?

Partea plină a paharului: traducătorii profesionişti se numără printre puţinii români (5,2%) care cunosc una sau mai multe limbi străine la nivel avansat. Ce credeţi că ar putea însemna pentru traducătorii profesionişti această realitate privind competenţele lingvistice ale românilor?