În cadrul sesiunii comemorative “€œMarin Sorescu ‘€˜75”, va avea loc cu ocazia expoziţiei  de manuscrise şi fotografii “Garabet Ibrăileanu (1871 – 1936)”€œ, inaugurată în 28 februarie şi realizată în colaborare cu Muzeul Literaturii Române, Iaşi, prezentarea volumelor de traducere în limba sârbă, Marin Sorescu, Mladost Don Kihota (Tinereţea lui Don Quijote), Beograd, 2010, şi Srba Ignjatovic, Călătorul orb, Bucureşti 2010.

Se cuvine spus faptul că în colecţia respectivă de la importanta editură nu s-a mai tipărit  niciun volum din anul 1940, când Leposava Bela Pavlović a publicat cunoscuta ei antologie Fragmente din proza românească şi a cuprins 10 autori (C. Negruzzi, V. Alecsandri, Al. Odobescu, I. Creangă, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voineşti, N. Iorga, Regina Maria şi M. Sadoveanu).

Alături de Nichita Stănescu, pentru spaţiul literar sârbesc Marin Sorescu reprezintă un  model şi reper axiologic care se regăseşte în creaţia poeţilor din Serbia încă din deceniul al şaptelea al secolului trecut. Prima traducere în străinătate din creaţia poetului român a apărut în urmă cu mai bine de patru decenii, în 1969, în limba sârbă,Život u točku (Viaţa în roată), şi se datorează aceluiaşi, după mărturisirea lui Marin Sorescu, „haiduc balcanic, entuziast, neastâmpărat şi clocotrist Adam Puslojić, temeinic cunoscător (degustător) al sufletului liric românesc în spaţiul cultural sârbesc”. Pe lângă cele 141 de poezii din diferite ipostaze ale creaţiei lui Marin Sorescu, volumul Mladost Don Kihota (Tinereţea lui Don Quijote) mai cuprinde şi câteva desene care îl reprezintă pe poetul român, precum şi versiunea în limba sârbă a poeziei Casa lui Marin, scrisă de Adam Puslojić la Negotin, în Serbia, în 1996.

Sursa: AgenţiadeCarte.ro