Author Archive

Luminiţa Voina-Răuţ, o aristocrată a traducerii

Traducerile din poveste

Luminiţa Voina-Răuţ, ea însăşi o traducătoare admirabilă, aşază reflectorul asupra breslei. Cum? Printr-o carte sensibilă, scrisă cu sufletul în palmă şi cu emoţiile târcolind-o permanent. „Traducerile din poveste”, volum apărut recent la Editura Vellant, spune povestea unei populaţii de cameleoni care se confundă la cerere cu peisajul andin, parizian sau praghez. Fişa ei de existenţă încape într-o frază desprinsă din chiar primul capitol: „Aidoma bijutierului care şlefuieşte piatra, dându-i strălucire de diamant, asemenea viorii care trebuie să găsească sunetul cel mai curat pentru ca muzica întregii orchestre să sune divin, aşa trebuie să lucreze acest maestru al cuvântului care este traducătorul unei cărţi”.

apreciază Radu Paraschivescu într-o recenzie publicată în Adevărul şi intitulată sugestiv “O reverenţă”.

O carte despre cărţi şi despre oamenii din spatele lor, “Traducerile din poveste” demonstrează cât de fină este graniţa dintre traducător şi scriitor. Volumul traducătoarei Luminiţa Voina-Răuţ, eseistic şi confesiv totodată, este greu de catalogat. Un amestec făcut din alte literaturi şi din viaţă personală, cartea dezvăluie poveştile din jurul textelor pe care autoarea le-a citit, tradus şi iubit.

scria ezv.ro într-un articol recent.

Din cîte ştiu eu, este prima carte de „memorii“ a unui traducător, istoria unui traducător care ne povesteşte începuturile sale, cum i se strecoară veninul traducerii, cum descoperă autorii şi cum reuşeşte să-şi pună în practică vocaţia. Este, deci, cartea unei pasiuni şi, totodată, un cîntec al meşteşugului nostru, despre care autoarea se întreabă dacă este un diamant sau o vioară. Conduşi de mîna doamnei Voina-Răuţ, veţi descoperi lumea, pentru noi magică, a traducerii; foarte puţini cititori pot să-şi închipuie ce este în spatele unei cărţi.

apreciază un articol elogios, publicat de Observatorul Cultural.

Se întâmplă un lucru ciudat: ori de câte ori traduci, simţi nevoia, în timp ce urmăreşti ideea, sensul exact al frazei care trebuie cu sfinţenie respectat în limba ţintă, să urmăreşti şi un altfel de ritm, de astă dată unul interior, care vibrează odată cu cuvintele aşternute pe hârtie, generând o stare de graţie indefinibilă.

Luminiţa Voina-Răuţ

Fragmente din cartea “Traducerile din poveste” au fost publicate în România Literară şi pot fi citite în arhiva online a revistei. Volumul “Traducerile din poveste” a fost publicat la Editura Vellant şi a fost lansat în cadrul Bookfest. Detalii suplimentare pot fi găsite pe situl editurii.

Scurtă biografie

Luminiţa Voina-Răuţ a tradus numeroase cărţi semnate de autori precum Mario Vargas Llosa (Rătăcirile fetei nesăbuite, Peştele în apă), Julio Cortázar (Autostrada din sud, Cât de mult o iubim pe Glenda), Ernesto Sábato (Între scris şi sânge), Alfredo Bryce Echenique (Ghidul trist al Parisului), Juan Marsé (Vraja Shanghaiului), Nuria Amat (Regina Americii), Agustín Sánchez Vidal (Buñuel, Lorca, Dalí: enigma fără sfârşit), Luis Buñuel (Ultimul meu suspin) şi mulţi alţii. S-a născut la Braşov, în 1958. În 1981 a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, Universitatea Bucureşti (secţia spaniolă-franceză) şi este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1995.

Popularity: 16%

Articole recomandate

 

Expresii idiomatice din lumea sportului rege

Business English Pod propune microbiştilor anglofoni două podcasturi cu expresii idiomatice fotbalistice: Football and Soccer Idioms (Part 1 and Part 2), precum şi un distractiv joc de expresii idiomatice americane şi britanice. Încercaţi să înscrieţi cât mai multe goluri, nu contează antrenamentul sau forma fizică, ci doar cât de bine stăpâniţi limbajul sportului rege: World Cup English Soccer Idioms Game for ESL.

Popularity: 12%

Articole recomandate

 

Interpretariatul în timpul Mondialului sud-african

Africa de Sud este cunoscută pentru diversitatea sa de culturi, limbi, şi credinţele religioase. Constituţia Africii de Sud recunoaşte unsprezece limbi oficiale: afrikaans, engleză, zulu, xhosa, swazi, ndebele, sotho de sud, sotho de nord, tsonga, tswana, venda. Limba engleză este limba cea mai folosită în sferele comerciale, oficiale şi publice; cu toate acestea, este pe locul cinci între limbile materne. Marea majoritate a populaţiei sud-africane vorbeşte diferite limbi bantu, nouă dintre acestea având statut oficial.

Institutul Sud-african al Traducătorilor (SATI) a depus eforturi speciale pentru a se asigura că organizatorii şi vizitatorii Africii de Sud în timpul evenimentelor sportive din 2009 (Cupa Confederaţiilor) şi 2010 (Campionatul Mondial de Fotbal) vor dispune de servicii de lingvistice adecvate. SATI a efectuat un audit în rândul interpreţilor profesionişti şi al altor prestatori de servicii lingvistice disponibili pentru angajamente în perioada evenimentelor sportive.

Institutul Sud-african al Traducătorilor a intrat în atenţia comunităţii lingvistice internaţionale în august 2008, când Marion Boers, director executiv şi trezorier al SATI, a fost aleasă preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor la Congresul Mondial al FIT de la Shanghai. SATI a fost creat în 1956 şi reuneşte aproximativ 800 de traducători, interpreţi şi alţi profesionişti ai limbilor.

Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi situl web al SATI.

Popularity: 2%

Articole recomandate

 

Terminologia fotbalistică

În perioada Mondialului sud-african, nu e o idee rea să ne punem la punct cu terminologia sportului rege. BBC publică la secţiunea de Gramatică, vocabular şi pronunţie a sitului său, un mic glosar de termeni din fotbal. Iar dacă doriţi să vă testaţi cunoştinţele legate de vocabularul fotbalistic în limba engleză, o puteţi face aici.

Linkuri:

Mulţumiri pentru ajutor Veronicăi Manole.

Popularity: 6%

Articole recomandate

 

Bookfest – 5 zile de cultură

Iubitorii de carte au avut ocazia să ia parte la o serie de manifestări culturale în cadrul Salonului de carte Bookfest. Aflat la cea de-a V-a ediţie, Salonul internaţional de carte s-a desfăşurat între 9 şi 13 iunie 2010 la Complexul Expoziţional ROMEXPO din Bucureşti şi a fost organizat de Asociaţia Editorilor din România (AER), sub egida Federaţiei Editorilor din România.

În acest an, Bookfest a oferit vizitatorilor ocazia de a asista la numeroase întâlniri cu autori, dezbateri, sesiuni de autografe. Programul „Spania, ţară invitată”, desfăşurat în Pavilionul 13 a cuprins mese rotunde la care au participat romancieri, dramaturgi sau traducători spanioli, alături de omologii lor români. Pavilionul 16 a găzduit discuţii pe subiecte actuale din industria cărţii şi a culturii, în general. Astfel, în ciclul de dezbateri „Cu cărţile pe masă” şi în „Atelierele Bookfest” s-au reunit specialişti din toate zonele culturii scrise româneşti: autori, editori, traducători, distribuitori, tipografi, bibliotecari, agenţi literari, critici, animatori şi jurnalişti în domeniul cultural, precum şi alţi actori cu aport important în universul cărţii şi al lecturii.

Vineri, 11 iunie, traducătorii spanioli Joaquín Garrigos şi Cătălina Iliescu şi cei români Horia Barna şi Luminiţa Voina-Răuţ, alături de Teresa Atienza Serna, şefa Serviciului Promovare Externă, şi Florin Bican, expert, reprezentant al CENNAC-ICR, au dezbătut, de la ora 13.00, „Promovarea şi sprijinirea traducerilor literare în străinătate”. Sâmbătă, 12 iunie, pavilionul Institutului Cultural Român a găzduit, începând cu ora 12.30, o întâlnire cu scriitori, traducători şi critici literari cu titlul „Reţete literare de succes”. Au participat: Laure Hinckel (traducătoare), Daniela Zeca-Buzura, Cristian Teodorescu, Varujan Vosganian (scriitori).

Sursa: Bookfest

Popularity: 3%

Articole recomandate

 

Cititori online

Răsfoiţi arhivele!

Categorii