Posts Tagged ‘traducere literară’

Cărtărescu: „Tradus în n-şpe limbi” nu înseamnă încă nimic

Traducerile sunt un mare prilej de confuzie pentru critică, pentru cititori şi chiar pentru unii autori. Mulţi cred că dacă eşti tradus în multe limbi, eşti şi cunoscut în lume în consecinţă. Dar mult mai mult contează cum eşti tradus, la ce edituri şi în ce spaţii culturale. ”Tradus în n-şpe limbi” nu înseamnă încă nimic. Nu începi să exişti decât dacă, timp de decenii, ai cărţi publicate la mari edituri, care-au avut răsunet adevărat în marile ziare şi reviste şi care s-au vândut peste medie.

afirmă Mircea Cărtărescu, într-un inverviu în Viaţa Românească (nr. 7-8 / 2010).

Popularity: 3%

Articole recomandate

 

Luminiţa Voina-Răuţ, o aristocrată a traducerii

Traducerile din poveste

Luminiţa Voina-Răuţ, ea însăşi o traducătoare admirabilă, aşază reflectorul asupra breslei. Cum? Printr-o carte sensibilă, scrisă cu sufletul în palmă şi cu emoţiile târcolind-o permanent. „Traducerile din poveste”, volum apărut recent la Editura Vellant, spune povestea unei populaţii de cameleoni care se confundă la cerere cu peisajul andin, parizian sau praghez. Fişa ei de existenţă încape într-o frază desprinsă din chiar primul capitol: „Aidoma bijutierului care şlefuieşte piatra, dându-i strălucire de diamant, asemenea viorii care trebuie să găsească sunetul cel mai curat pentru ca muzica întregii orchestre să sune divin, aşa trebuie să lucreze acest maestru al cuvântului care este traducătorul unei cărţi”.

apreciază Radu Paraschivescu într-o recenzie publicată în Adevărul şi intitulată sugestiv “O reverenţă”.

O carte despre cărţi şi despre oamenii din spatele lor, “Traducerile din poveste” demonstrează cât de fină este graniţa dintre traducător şi scriitor. Volumul traducătoarei Luminiţa Voina-Răuţ, eseistic şi confesiv totodată, este greu de catalogat. Un amestec făcut din alte literaturi şi din viaţă personală, cartea dezvăluie poveştile din jurul textelor pe care autoarea le-a citit, tradus şi iubit.

scria ezv.ro într-un articol recent.

Din cîte ştiu eu, este prima carte de „memorii“ a unui traducător, istoria unui traducător care ne povesteşte începuturile sale, cum i se strecoară veninul traducerii, cum descoperă autorii şi cum reuşeşte să-şi pună în practică vocaţia. Este, deci, cartea unei pasiuni şi, totodată, un cîntec al meşteşugului nostru, despre care autoarea se întreabă dacă este un diamant sau o vioară. Conduşi de mîna doamnei Voina-Răuţ, veţi descoperi lumea, pentru noi magică, a traducerii; foarte puţini cititori pot să-şi închipuie ce este în spatele unei cărţi.

apreciază un articol elogios, publicat de Observatorul Cultural.

Se întâmplă un lucru ciudat: ori de câte ori traduci, simţi nevoia, în timp ce urmăreşti ideea, sensul exact al frazei care trebuie cu sfinţenie respectat în limba ţintă, să urmăreşti şi un altfel de ritm, de astă dată unul interior, care vibrează odată cu cuvintele aşternute pe hârtie, generând o stare de graţie indefinibilă.

Luminiţa Voina-Răuţ

Fragmente din cartea “Traducerile din poveste” au fost publicate în România Literară şi pot fi citite în arhiva online a revistei. Volumul “Traducerile din poveste” a fost publicat la Editura Vellant şi a fost lansat în cadrul Bookfest. Detalii suplimentare pot fi găsite pe situl editurii.

Scurtă biografie

Luminiţa Voina-Răuţ a tradus numeroase cărţi semnate de autori precum Mario Vargas Llosa (Rătăcirile fetei nesăbuite, Peştele în apă), Julio Cortázar (Autostrada din sud, Cât de mult o iubim pe Glenda), Ernesto Sábato (Între scris şi sânge), Alfredo Bryce Echenique (Ghidul trist al Parisului), Juan Marsé (Vraja Shanghaiului), Nuria Amat (Regina Americii), Agustín Sánchez Vidal (Buñuel, Lorca, Dalí: enigma fără sfârşit), Luis Buñuel (Ultimul meu suspin) şi mulţi alţii. S-a născut la Braşov, în 1958. În 1981 a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, Universitatea Bucureşti (secţia spaniolă-franceză) şi este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1995.

Popularity: 16%

Articole recomandate

 

Biblioteca Virtual de las Letras Mexicanas

“Coordinada por la Universidad Nacional Autónoma de México (UNAM), se ha puesto en marcha la Biblioteca Virtual de las Letras Mexicanas, que tiene como objetivo convertirse en el espacio de referencia en internet sobre la cultura de México.

El portal, que se integra en la Biblioteca Virtual Miguel de Cervantes (cervantesvirtual.com), ofrece distintos espacios dedicados a las instituciones que desarrollan el proyecto y un catálogo que se irá incrementando progresivamente, y cuenta asimismo con secciones sobre Bartolomé de las Casas y Juan Palafox y Mendoza (obispos de, respectivamente, Chiapas y Puebla en los siglos XVI y XVII), así como otras dedicadas a Sor Juana Inés de la Cruz, la gran figura literaria novohispana, y dos de los autores actuales más reconocidos, como son Margo Glantz y Juan Villoro. ”

Articolul complet, în limba spaniolă, poate fi citit în La Razón (9 iunie).

Popularity: 4%

Articole recomandate

 

Interviu cu Umberto Eco

Umberto Eco vorbeşte, la Cafeneaua Literară de la Târgul de Carte de la Londra, din  19-21 aprilie 2010, printre altele, despre traducerea cărţilor sale în limba engleză.

Urmăriţi înregistrarea video a acestui savuros interviu la: http://www.londonbookfair.co.uk/page.cfm/Action=Archive/ContentID=129/EntryID=20/t=m

Popularity: 5%

Articole recomandate

 

Ce se traduce astazi in domeniul literar?

Vineri, 20 noiembrie 2009, între orele 9.30 şi 18.00, la sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru 38), va avea loc o reuniune cu tema Ce se traduce astăzi în domeniul literar?/Que traduire aujourd’hui en littérature? Evenimentul este organizat de Ambasada Franţei în România în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

La reuniune vor participa Judith Oriol (Editura Gallimard), Laura Albulescu (Editura ART), Laure Hinckel, consilier literar al ediţiei din 2005 a programului „Les Belles Etrangères“, ediţie consacrată României, Andreia Roman, profesor la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) şi autori care au participat la manifestările Belles Etrangères în 2005: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Ana Blandiana, Letiţia Ilea, Dan Lungu, Simona Popescu, Cecilia Ştefănescu.

Discuţiile se vor desfăşura în limba franceza şi în limba română (cu traducere simultană).

Accesul publicului este liber.

Programul evenimentului poate fi consultat aici. 

Sursa: Comunicat transmis de Institutul Cultural Român pe adresa ATR.

Popularity: 20%

Articole recomandate

 

Cititori online

Răsfoiţi arhivele!

Categorii